Fie că urmează să divorțezi, fie că nu ai fost niciodată căsătorit, dacă ai copii împreună cu partenerul tău va trebui să stabilești autoritatea părintească cu privire la aceștia.

Am să îți explic ce  înseamnă autoritatea părintească, cum se stabilește și ce conține ea în următorul articol.

Autoritate părintească

Ce este autoritatea părintească?

Autoritatea părintească, cunoscută în limbaj curent și drept „custodie”, este ansamblul de drepturi și obligații pe care părinții le au față de copiii lor minori. Atunci când părinții locuiesc împreună lucrurile sunt simple: autoritatea părintească este exercitată în comun.

Atunci când părinții locuiesc separat, domiciliul minorului va fi stabilit la unul dintre aceștia iar instanța de judecată (sau părțile, prin convenție) va stabili modul de exercitare al autorității părintești.

Când poate fi stabilită autoritatea părintească?

Sunt trei cazuri în care părțile pot stabili (sau pot cere stabilirea, de la instanță) a modului de exercitare a autorității părintești.

1.      În cazul unui divorț, dacă există copii minori, instanța sesizată cu desfacerea căsătoriei se va pronunța (chiar și din oficiu) asupra autorității părintești.

2.      În cazul în care în urma unei relații de concubinaj au rezultat copii minori iar părinții se despart în fapt, pot cere stabilirea autorității părintești pe cale judiciară.

3.      În cazul în care a fost stabilită deja autoritatea părintească prin convenție sau hotărâre judecătorească, dar odată cu trecerea timpului situația de fapt s-a schimbat de așa natură încât se impune schimbarea autorității părintești.

În cazul divorțului, cu sau fără minori, instanța competentă este cea de la ultima locuință comună  (locuința de fapt, nu cea din cartea de identitate), dacă cel puțin una din părți mai locuiește la acea adresă.

În cazul proceselor privind stabilirea autorității părintești, instanța competentă este cea din circumscripția căreia își au locuința minorii.  

Dacă ești stabilit în străinătate, și tu și partenerul tău, ar trebui să citești acest articol unde tratez această temă.

Ce este autoritate părintească (custodia) comună?

Câtă vreme copilul locuiește cu ambii părinți, aceștia iau împreună deciziile legate de creșterea, educarea și îngrijirea minorului.

Atunci când părinții se despart, domiciliul copilului va fi stabilit la unul dintre părinți, însă acest lucru nu înseamnă că celălalt părinte este exclus din viața minorului.

Așadar părinții vor lua împreună decizii privind intervențiile medicale asupra minorului, schimbarea domiciliului fizic al acestuia în cazul în care afectează relațiile privind desfășurarea autorității părintești, alegerea tipului de învățământ și alte decizii ce țin de dezvoltarea minorului.

Stabilirea autorității părintești asupra minorului presupune în majoritatea cazurilor și:

Dacă vrei să obții autoritatea exclusivă îți recomand să citești acest articol:  Cum poți câștiga autoritatea exclusivă a minorului, deoarece explic detaliat toată procedura.

În cazul in care unul dintre părinți are autoritate exclusivă asupra minorului înseamnă că acesta poate lua toate deciziile privind minorul (cu excepția adopției) fără a fi nevoie de acordul celuilalt părinte.

Cele mai uzuale cazuri pentru acordarea autorității părintești exclusive sunt:

  1. Alcoolismul, boala psihică sau dependența de droguri a unui părinte sunt motive suficiente pentru a acorda autoritate exclusivă celuilalt părinte.
  2. Violența față de copil sau de celălalt părinte sunt, de asemenea, motive suficiente pentru acordarea autorității părintești exclusive.
  3. Condamnările pentru infracțiuni de trafic de persoane, trafic de droguri, infracțiuni cu privire la viața sexuală, infracțiuni de violență, motive pentru autoritate exclusivă.
  4. Orice alt motiv legat de riscurile pentru copil, care ar deriva din exercitarea de către acel părinte a autorității părintești;
  5. Distanța foarte mare dintre părinți ce duce la imposibilitatea de comunicare între aceștia.
  6. Refuzul repetat al părintelui de a își dea acordul cu privire la aspecte necesare educării, creșterii sau dezvoltării minorului.
  7. Dezinteresul celuilalt părinte față de minor.

În cazul în care ai fost victima violenței domestice poți vedea aici cum să obții un ordin de protecție, ordin care te-ar ajuta să îți susții cauza pentru a obține autoritatea părintească exclusivă.

Încă mai ai întrebări?